Ceasurile decorative se încadrează în categoria accesoriilor de interior cărora li se potrivește integrarea într-un spațiu asemănător ca stil. Ceasul cu trandafiri se potrivește în birouri sau camere funcționale.
Culorile deschise și pastelate, precum și decorul delicat atrag privirile și îndeamnă la observarea detaliilor de aproape. O compoziție plăcută înlocuiește, în principiu, o imagine, așa că este bine să rezervați ceasului un spațiu delimitat clar, la fel cum procedați cu fotografiile înrămate sau cu mici tablouri în acuarelă. Ceasul nu este mare, așa că mica aglomerare de obiecte din jur completează cu gust colțișorul liniștit.
De obicei, în casă avem o gamă întreagă de ceasuri. S-ar părea că în perioada digitală, când suntem cu ochii mereu în mobil, nu mai avem nevoie să urmărim trecerea timpului privind la ceasuri. Dar este comod să ridicăm capul către ceasul care ticăie; mai mult, acesta poate fi un accesoriu frumos în orice cameră. Biroul sau colțișorul dedicat muncii administrative, bucătăria, camera copiilor sau veranda sunt doar o parte din camerele în care se potrivește un ceas de perete – copiii vor învăța să țină evidența trecerii timpului, în bucătărie numărăm mereu minutele necesare preparării mâncării și la un loc de muncă la care desfășurăm și alte activități decât cele din fața calculatorului am fi pierduți fără ceasuri. Timpul ne decupează bucăți din viață, dar ne apropie de noi evenimente. Avem nevoie să-l ținem sub control și să ne folosim bine de fiecare minut.
La început, ceasurile erau rezervate oamenilor bogați. Ceilalți oameni trebuiau să se mulțumească să se ghideze după alternarea zilei cu noaptea pentru orientarea în timp. Cele mai importante intervaluri de timp erau aduse la cunoștința oamenilor prin cântecul unei trompete sau baterea clopotelor. În fiecare sat, biserica juca un rol foarte important în semnalizarea orelor de rugăciune de la răsărit, prânz și vecernie. De multe ori, acestea semnalau și miezul nopții, eventual pericolele, cum ar fi un incendiu. Viața din acea perioadă era marcată de muncă, dar totul se desfășura într-un ritm natural, fără grabă.
_______________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________