Dacă doriţi un borcan de caramel, vi-l puteţi cumpăra, dar îl puteţi obţine şi în casă cu propriile mâini, în doar 20 de minute!
În alte moduri nu vă veţi bucura de un caramel cu gust untos, cu adaos subtil de smântână – şi, mai ales, nu veţi putea pregăti un cadou minunat ciuva care iubeşte caramelul, în doar câteva minute. Totuşi, gustul destul de dulce sau amintirea consistenţei lipicioase în gură vă pot convinge că nu aveţi nevoie de caramel. Însă ţineţi cont că este deosebit atunci când îl folosiţi în felurile care îl pun în valoare cu adevărat.
Pregătirea caramelului este una dintre lucrurile de bază în arta cofetăriei. Nu este complicată, însă aveţi nevoie de multă atenţie. Zahărul se topeşte la temperaturi mari, iar adaosul compus din unt şi smântână nu au un comportament supus; bolborosesc, se umflă şi se prefac într-un fel de lavă. Încă nu mi s-a întâmplat să mă stropească şi să-mi provoace arsuri, dar cred că neatenţia poate provoca experienţe neplăcute. Procedaţi după instrucţiuni şi acordaţi multă atenţie preparării, ca să nu se întâmple nimic neplăcut.
Păstraţi-vă comoara dulce la frigider şi folosiţi-o în maxim 10 zile. Nu va rezista mai mult de atât. Caramelul poate fi un topping perfect pentru îngheţată, pentru torturile cu frişcă şi pentru desertul delicios numit banoffe pie (celebră prăjitură cu banane). Dacă doriţi să-l oferiţi cuiva este o idee perfectă pentru un cadou de ultim moment. Pregătiţi-vă însă din timp borcănele cadou, care vor transmite pentru dvs. mesajul potrivit…
Pregătire: 25 minute
Obţineţi: un borcan de 300 ml
· 300 g zahăr – fin sau cristale
· 5 linguri apă clocotită
· 55 g unt moale
· 200 ml smântână fierbinte, cu conţinut grăsime 30%
· o lingură esenţă de vanilie (opţional)
1. Turnaţi zahărul într-o cratiţă cu pereţii groşi şi lăsaţi-l să se topească pe foc mare. Nu amestecaţi repede, pentru că se vor forma cocoloaşe, doar desprindeţi-l încontinuu de baza cratiţei. Acest pas durează câteva minute. Zahărul începe să se topească şi, în acelaşi timp, să capete o culoare maroniu deschis. Atunci când consistenţa începe să se schimbe într-una semi lichidă – se întâmplă în jurul temperaturii de 150 °C – zahărul are deja o culoare chihlimbarie deschisă. Această fază dă caramelului gustul potrivit. Atenţie, nu rataţi acest moment şi luaţi imediat cratiţa de pe foc, deoarece procesul de caramelizare va continua sub influenţa temperaturii ridicate.
2. Acesta este momentul când veţi începe să adăugaţi (fără foc sub cratiţă) apa fierbinte. Atenţie din nou – apa trebuie să fie fierbinte. Zahărul topit poate avea temperatura de până la 170 °C şi poate sări sau vă poate opări. Folosiţi o lingură de lemn cu coada lungă, pentru siguranţă luaţi pe mână şi o mănuşă de bucătărie şi adăugaţi apa fierbinte lingură cu lingură. Amestecaţi încontinuu. Caramelul începe să se umfle şi să bolborosească, dar nu trebuie să încetiniţi. Caramelul este gata atunci când are o culoare maro-aurie şi consistenţa se aseamănă cu mierea groasă. Acum ar fi potrivit pentru pregătirea caramelelor, a acadelelor s.a. Dar noi vom continua, ca să obţinem un sos de caramel.
3. Puneţi cratiţa înapoi pe foc mai mic şi adăugaţi treptat untul moale. Acum amestecaţi mult, pentru ca untul să se încorporeze bine în amestec. Caramelul se va deschide la culoare. Cu conţinutul de unt, caramelul nu se va întări. Ca să obţineţi o cremă omogenă, după ce încorporaţi bine untul, adăugaţi şi smântâna fierbinte şi esenţa de vanilie, lăsaţi să dea un clocot scurt şi luaţi de pe foc. Strecuraţi caramelul fierbinte printr-o sită groasă în borcanul pregătit în avans, lăsaţi la răcit, puneţi capacul şi păstraţi la frigider.
Ca să fie moale, lăsaţi caramelul la temperatura camerei înainte de a-l folosi.
Aici sunt toate ingredientele de care aveţi nevoie pentru caramel. Bucătarii folosesc pentru caramel tigăi cu pereţii groşi, pentru că au baza groasă şi procesul este mai rapid. Însă o cratiţă mai mare (am folosit o cratiţă cu strat ceramic antiaderent) şi o lingură de lemn cu coada lungă vă vor proteja mai bine mâinile. Dacă pregătiţi caramelul pentru prima dată şi nu ştiţi cum reacţionează, folosiţi şi o mănuşă de bucătărie.
Caramelul este gata şi are o culoare plăcută de chihlimbar. Acum îl înmoi cu unt şi smântână, ca să obţin un sos moale, semi lichid. Adaug untul pe foc mic şi treptat, trăgând cratiţa de pe foc, deoarece se încorporează destul de greu în caramel. Între timp, încălzesc smântâna. Nu până la punctul de fierbere, dar astfel încât să fie fierbinte şi pregătită ca să o adaug în amestec.
Smântâna este încorporată, sosul este omogenizat şi picură încet de pe spatulă. Pentru siguranţă, îl mai strecor prin sită, dar acest pas nu este necesar. La această cratiţă nu mi-au rămas pe pereţi cristale de zahăr, pe care să le torn în borcan. Atenţie – gustaţi doar după răcire – este fierbinteee!!
Se face repede şi borcănaşul din frigider va fi nepreţuit. Dacă vin musafiri neaşteptaţi, puneţi în cupe îngheţată, frişcă şi alune rase, peste care turnaţi caramel auriu!