Biscuiți prăfuiți cu lavandă

Candelă cu floricele de hortensie
1.9.2021
Pași pentru o curățenie eficientă
8.9.2021

În multe locuri, florile de lavandă încă ne privesc de după gardurile grădinilor. Așa că este timpul să le folosiți la niște biscuiți ușori, pentru care veți avea nevoie și de bicarbonat de amoniu.

În mod suprinzător, îmi place să coc biscuiți cel mai mult în timpul verii. Alternez de obicei 4-5 rețete, pe restul le păstrez pentru Crăciun. Nu mai insist pe tema sărbătorilor acum (deși în redacție și în magazin ne pregătim deja temeinic pentru ele) și haideți să ne mai bucurăm puțin de soarele verii târzii.

Îmi face plăcere să pregătesc biscuiți vara, deoarece câteodată apare nevoia de ceva bun și atunci este perfect dacă am niște biscuiți puși deoparte într-un borcan frumos când vine: a) pofta de ceva dulce, b) o vizită (dar musafirii vi le vor mânca pe toate, garantat) și, în cel mai bun caz, c) mergem în excursie. Aceasta este cea mai plăcută variantă pentru care se merită să vă rupeți într-o după-amiază de vară.

Acești biscuiți cu lavandă sunt fragezi și crocanți și niciodată nu-mi dau seama dacă sunt mai buni în ziua în care îi coc sau în a doua zi, după ce au stat puțin. Secretul frăgezimii lor constă în folosirea bicarbonatului de amoniu – drojdia cofetarilor, care nu se prea folosește în bucătării în gătitul de zi cu zi. Și eu am doar câteva rețete în care se folosește, dar toate sunt excelente. Îmi amintesc cu drag de inegalabila prăjitură cu cremă a mamei mele a cărei coacere ne gonea în curte, pentru că nu suportam mirosul care ieșea din cuptor. Nasul va cunoaște imediat că s-a folosit amoniac, dar nu vă temeți, pentru că mirosul acestor biscuiți nu vă scoate afară din casă. 

Deoarece biscuiții conțin lavandă uscată și îi veți mai prăfui cu zahăr aromat cu lavandă, răsplata va avea o aromă plăcută. Achiziționați-vă pentru ei aceste doze frumoase din sticlă (le avem în magazin, în seturi de câte 3), care sigilează bine și păstrează biscuiții într-o condiție excelentă – aceasta dacă vă mai rămân.

coacerea cu bicarbonat de amoniu

Ce este bicarbonatul de amoniu?

Bicarbonatul de amoniu sau drojdia cofetarilor are aspectul unui praf alb, care se folosește ca agent de creștere pentru aluaturi, la fel ca și praful de copt sau bicarbonatul de sodiu. Însă aluatul va crește mai bine, din acest motiv amoniacul se folosește în aluaturi mai tari (de ex. aluatul de biscuiți cu ghimbir sau turta dulce) și în aluaturile cu gălbenușe, care trebuie să crească mult. În timpul coacerii, amoniacul se transformă în gaz, care crește considerabil aluatul; făcându-și repede drum spre exterior, acesta lasă crăpături în urma sa. Din această cauză, suprafața biscuiților devine poroasă.

Cum se folosește amoniacul alimentar?

Aluatul cu amoniac este imediat gata pentru formare și coacere, dar dacă nu aveți de gând să-l coaceți imediat, păstrați-l întotdeauna în frigider. De asemenea, în timpul pregătirii, aveți grijă ca toate ingredientele să fie reci. Amestecați amoniacul de fiecare dată cu făina (eu îl mai amestec și în lichidele reci). Nu gustați aluatul crud! În timpul coacerii, veți simți miros de amoniac, dar în cantități mici nu este atât de respingător. Totuși, nu respirați aburul care se eliberează atunci când deschideți cuptorul.

Prăjiturile cu bicarbonat de amoniu sunt foarte fragede și au un gust excelent. Dacă dețineți o carte de rețete scandinave, cu siguranță știți că în ea se găsesc o mulțime de rețete în care acesta este folosit. Dacă doriți să-l înlocuiți cu praf de copt, produsul final nu va fi la fel de aerat și de ușor ca și cel obținut în rețeta originală. 

De unde se poate cumpăra?

Eu îl cumpăr de la drogherie, dar este disponibil în pliculețe mici în supermarketuri și în magazinele specializate pentru cofetărie. Un plic costă sub un leu.

Cum se depozitează?

Din cauza descompunerii în dioxid de carbon, apă și amoniac, greutatea conținutului plicului va crește în mod natural, așa că depozitați resturile neutilizate într-un loc uscat și răcoros. După deschiderea plicului, turnați bicarbonatul de amoniu rămas într-un borcan și închideți-l strâns cu un capac din plastic.

Preparare: 45 de minute + coacere * Cantitate: 45 de biscuiți

  • 125 g unt moale
  • 100 g zahăr pudră + 2 lingurițe de zahăr cu lavandă
  • 2 linguri rom
  • 200 g făină tip 000
  • 50 g migdale măcinate fin
  • ½ linguriță bicarbonat de amoniu
  • 1 linguriță coajă de portocală rasă sau măcinată
  • 1 ½ lingurițe de lavandă proaspătă sau uscată, bine mărunțită
  1. Puneți în robot untul moale și bateți-l cu zahărul și 2 lingurițe de zahăr cu lavandă, până când obțineți o cremă deschisă la culoare. Adăugați romul și amestecați încontinuu până se formează o spumă albă.
  2. Cerneți făina într-un castron, adăugați migdalele și bicarbonatul de amoniu, amestecați totul și turnați-le peste bază. Mai adăugați coaja de portocală și lavanda. Veți obține un aluat omogen. Înveliți-l în folie și puneți-l în frigider până vă ocupați de celelalte pregătiri.
  3. Încălziți cuptorul la 175 °C (nu-l pornesc mai devreme, ca să nu lucrez cu aluatul în căldură) și pregătiți-vă o tavă tapetată cu hârtie de copt. După ce cuptorul s-a încins, scoateți o parte din aluat și faceți din el biluțe cu diametrul de 3 cm. În timpul coacerii, acestea se vor topi singure pentru a forma biscuiții, așa că păstrați suficient spațiu în jur. 
  4. Coaceți timp de 15 minute, apoi încă 5 minute la 165 °C. Nu deschideți ușa cuptorului! 

După ce îi scoateți din cuptor, lăsați biscuiții la răcit și păstrați-i în borcane cu capac. Înainte de servire, presărați peste ei zahăr cu lavandă preparat în avans după instrucțiunile de mai jos.

Înainte de pregătirea aluatului, este bine să cântăriți, măcinați și pregătiți toate ingredientele și să le lăsați puțin în frigider. Aceasta din cauză că amoniacul se poate activa în căldura bucătăriei mai devreme decât vă doriți – scopul este să lucreze abia după ce ajunge în cuptor. Pentru măsurarea cantităților, recomand, ca de obicei, folosirea măsurilor practice.

În borcănelul din stânga am pregătit zahăr cu lavandă. Îl puteți pregăti și dumneavoastră acasă astfel:

ZAHĂR CU LAVANDĂ

1 cană zahăr tos
1 cană floricele uscate de lavandă

Amestecați zahărul cu lavanda în proporție de 1 : 1 și mixați-le bine într-un blender la turație mare. La final, cerneți-l printr-o sită deasă. Turnați zahărul într-un vas care se închide etanș și folosiți-l la prepararea prăjiturilor, a biscuiților și a altor dulciuri.

Deoarece lavanda colorează ușor zahărul în gri, la noi acasă acești biscuiți au primit numele de „prăfuiți”.

Acest aluat omogen și elastic vă va dărui niște biscuiți exact așa cum îi doriți. Amoniacul se activează în cuptorul care nu trebuie deschis în timpul coacerii. Priviți prin geam cum din biluțe se formează biscuiți de aceeași mărime și cum la suprafața lor apar crăpături de la gazul care iese la suprafață. Acesta este momentul în care veți simți mirosul de amoniac în bucătărie. Dar este atât de puțin, că nu se va simți în restul casei. În orice caz, deschideți geamul și nu inspirați aburul care iese din cuptor. Lăsați la răcit biscuiții proaspăt scoși din cuptor și apoi nu vă mai rămâne decât să-i pudrați cu zahăr cu lavandă.

Nu voi descrie gustul biscuiților. Sunt excelenți și pur și simplu trebuie să-i încercați. Niciodată nu rămân prea mult timp în borcan. Aceste doze din sticlă cu decor de lavandă au capace care etanșează perfect, așa că sunt perfecte pentru păstrarea biscuiților, oferind mediul perfect pentru combinarea gustului tuturor ingredientelor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *